Athlon 64 754/939 Overclocking

[Foxter]

La Athlon 64 si derivate (pana in AM2 exclusiv) sunt cateva reguli generale ce trebuie respectate:

1-Frecventa procesorului este data de PSB X Multiplicatorul PROCESOR.

2-Frecventa HTT-ul nu trebuie sa depaseasca o anumita valoare (800 sau 1000 in functie de procesor).
Frecventa HTT rezulta din PSB X Multiplicator HTT.

Cum  trebuie sa urci PSB-ul asta inseamna ca trebuie sa scazi multiplicatorul HTT.

3-Frecventa PCI Express si PCI nu trebuie sa depaseasca 100 respectiv 33 (trebuie sa fie blocate frecventele la aceste valori).

4-Legat de memorii:
Exista un raport intre frecventa PSB ( se foloseste incorect FSB, dar fiind folosit asa de des numele aproape a devenit corect) si frecventa memoriilor. Peste 220 memoriile DDR 400 obisnuite nu prea merg asa ca raportul PSB/DDR trebuie sa fie ceva de genul X / Y cu X > Y.

Totusi, in majoritatea cazurilor este necesar pentru obtinerea de frecvente peste 200 la memorii DDR 400 marirea latentelor .


Ratinguri pentru memorii DDR 1:

PC-2100 = 2x133MHz = 266 DDR

PC-2400 = 2x150MHz = 300 DDR

PC-2700 = 2x166MHz = 333 DDR

PC-3200 = 2x200MHz = 400 DDR

PC-3500 = 2x216MHz = 433 DDR

PC-3700 = 2x233MHz = 466 DDR

PC-4000 = 2x250MHz = 500 DDR

PC-4200 = 2x 266MHz =533 DDR

PC-4400 = 2x275MHz = 550 DDR

PC-4800 = 2x300MHz = 600 DDR


Pentru a seta raportul PSB / DDR se actioneaza asupra frecventei memoriei.  Ca default memoria DDR 400 merge la 200Mhz.

Se seteaza memoria la DDR 333.

In acest moment raportul PSB / DDR este 200 / 166 = > 6 / 5. Deci presupunand ca PSB = 250 rezulta conform raportului 6 / 5 ca memoria merge la 208 ( 250 / 6 ~ 41,66 iar 5 X 41,66 ~ 208 ). cea ce nu depaseste cei 220 suportati de majoritatea memoriilor uzuale.

Presupunand ca procesorul suporta un PSB mai mare ca 265 (daca se foloseste raportul 6 /5 aici apare depasirea frecventei de 220, limita mentionata anterior), este necesar modificarea raportului PSB / DDR, prin setarea memoriei la DDR 266.

In cazul setarii memoriei la DDR 266 raportul este 200 la 133 = 6 / 4.

In felul asta chiar daca creste PSB-ul memoria nu o sa treaca peste o anumita valoare.


Desigur pentru cei ce au memorii ce suporta frecvente mari, problema raportului PSB / DDR este de mult mai mica importanta.







Prin marirea PSB-ului se face overclockingul. Cat timp frecventa HTT si frecventa memoriilor nu depasesc valorile mentionate totul e ok.

Se testeaza marirea in pasi mici a PSB-ului cu Prime 95. Durata fiecarui test este preferabil sa creasca cu atat mai mult cu cat e crescut PSB-ul.
Ghid pentru setarea Prime 95 in vederea testelor:






Pentru cei cu memorii puternice si posesori de procesoare ce suporta C&Q se poate folosii si scaderea multiplicatorului  PROCESORULUI in scopul maririi PSB-ului.

Pentru cei ce iubesc riscul exista si varianta maririi voltajului de la procesor si memorii deoarece in UNELE cazuri se pot obtine mariri ale PSB-ului si/sau ale frecventelor/latentelor memoriilor prin marirea in PASI MICI   a voltajelor procesorului  si memoriei.

[IceCub]

Ghid de overclocking pentru Athlon64 Socket 939.

[Rabbit]

Întotdeauna se obţin creşteri de overclocking prin mărirea voltajului. Hai să menţionez şi excepţia (irelevantă, în cazul de faţă - dacă vrei overclocking nu te joci cu un cooler de 10 lei), în care răcirea este deja deficitară şi, din cauza temperaturii mari, componentele nu suportă o tensiune mai mare decât cea implicită.

Peste 220 memoriile DDR 400 obisnuite nu prea merg...

Merg foarte multe, chiar majoritatea. Depinde de model.

[Foxter]

Ghidul a fost scris de un tip foarte prudent care a luat in considerare cazul cel mai rau. Exista destui overclockeri (imprudenti sau saraci) care nu sunt dispusi sa dea bani nici macar pe un cooler mai decent. In cazul lor nefolosirea maririi voltajelor este foarte indicata. Oricum daca ai putea sa pui un topic de modele de memorii ieftine ce merg la peste 220 as fi incantat sa il fac Sticky la sectiunea de Memorii.

[bonzo_catalin]

Poate pana in 220 , daca sunt foarte ieftine 

[creator]

Nici OCZ-urile mele care nu sunt dintre cele mai slabe nu merg peste 220 practic. Teoretic ar merge, pentru ca suporta voltaje mari dar sunt putine placi de baza care se inghesuie sa ofere valuarea voltajului de 3V..

[Rabbit]

Da. E drept, nu toate sunt DDR400 şi nu toate sunt ieftine, dar cele mai multe au suportat peste 235 MHz.

[paull]

Exista si cazuri particulare: eu spre exemplu am Corsair C2PRO V4.3 Chip-uri TCC5, memorie pe care varzmaster a testat-o pe un DFI nforce4 (daca nu ma insel) la DDR600, insa pe placa mea de baza MSI K8N nu pot sa le duc mai sus de 270Mhz fie ca merg cu Command Rate de 1T sau de 2T si chiar daca pun cele mai relaxate latente pentru standardul DDR (3-4-4-8), voltaj maxim pot sa le dau 2,85V  . Problema ar fi, cred eu, o proasta configurare a bios-urilor pentru acesta placa (orice bios pun, nu se vad modificari in bine), ultimul bios, voindu-se a fi cel mai bun, e de fapt cel mai stupid, daca il pun, nu mai pot oc defel procesorul 
In principiu, orice memorie DDR400 "tine" 220Mhz, dar asta nu depinde doar de memoria in sine, de cele mai multe ori problemele de compatibilitate sau lipsa setarilor in bios, fac imposibila o atare crestere a frecventei, ca sa nu mai vorbim de neindemanarea si lipsa cunostintelor subiectului (in unele cazuri) 

[korby]

Here's my guide, cam din topor. 


Pentru început, este nevoie de:

- un procesor overclockabil;
- o placă de bază bună, care să permită modificarea unui număr mare de setări în BIOS (FSB, HT multiplier, latenţe/frecvenţe RAM, voltaje pt. procesor, memorii şi chipset, etc.);
- răcire bună pe procesor şi preferabil un airflow decent în carcasă;
- o sursă bună, cu destui amperi şi care sa nu aibă fluctuatii de curent;


Soft-uri care ar trebui folosite pt. monitorizare şi testarea stabilităţii:

- CPU-z, pentru informaţii despre procesor şi memorie;
- Everest/Speedfan/SmartGuardian, pentru monitorizarea temperaturilor:
- Prime95, pentru testarea stabilităţii procesorului şi memoriei;
- Memtest de Windows, pentru testarea memoriei;
- SuperPI, un test rapid de performanţă, dar rezultatele sunt puternic influenţate de tweak-uri;
- 3D Mark 2001, un test care evaluează cele mai importante componente ale calculatorului: procesorul, placa video şi memoria;
- RivaTuner/ATi Tool, pentru monitorizarea temperaturii core-ului plăcii video;

Toate soft-urile se găsesc pe internet, full-version sau versiuni demo.


1) În primul rând din BIOS, se schimbă setările pentru RAM, de pe Auto/SPD pe Manual şi se schimbă frecvenţa, pt. a nu exista o limitare din partea memoriei. Cum se face asta depinde de BIOS: la unele arată frecvenţa, la altele divizorul (CPU/9, CPU/14, etc.). Ideea este că frecvenţa memoriei trebuie scăzută de la 400 MHz la 333 MHz sau chiar 266 MHz (în cazul sk. 754/939) şi de la 667 MHz la 533 sau chiar 400 MHz pt. platforma sk. AM2.
2) Tot în BIOS există opţiunea HT Multiplier. Trebuie modificată pe Manual şi scăzută valoarea multiplicatorului de la 5x la 4x sau chiar 3x. Din înmulţirea HT Multiplier cu HTT se obţine frecvenţa HT, care nu trebuie să depăşească 1000 MHz (pt. a fi sigur că stabilitatea nu este afectată de aici).
3) Urmează setările pt. procesor, care, din nou, trebuie puse pe Manual pt. a permite modificarea voltajului şi a HTT-ului. Pt. început este recomandată creşterea HTT-ului în paşi de 5 MHz pt. a putea testa cât mai corect şi sigur dacă este sau nu stabil.
4) Se salvează setările, se reporneşte sistemul şi se rulează un test din cele de mai sus, de preferat 3D Mark 2001 şi/sau un joc pretenţios. Ce s-ar putea întâmpla dacă ceva nu e bine sau când s-a ajuns prea departe:
- sistemul nu POSTează, adică nici nu bootează. In cazul ăsta probabil a crescut prea mult frecvenţa. Soluţia este resetarea BIOS-ulului cu jumper-ul de clear CMOS de pe placa de bază. Toate setările din BIOS vor reveni la default.
Sau se poate ţine apăsată tasta "1" în timp ce se apasă butonul de reset al PC-ului. În acest caz BIOS-ul va reveni la setările de fabrică.
Nu stiu daca la toate MB-urile este valabila chestia, cel putin pe placa mea merge ABIT A8N-32X, la fel am obs. si pe un DFI NF4
- calculatorul să porneasca, dar s nu intre în sistemul de operare. Aici iarăşi înseamnă că s-a mers prea departe, dar se poate intra în BIOS pt. a efectua modificări.
- dacă porneşte sistemul de operare, dar se resetează sau apare un BSOD (ecran albastru) iarăşi nu e bine şi trebuie modificate valorile prin BIOS.
5) Testele:
- Prime95: se lasă cel puţin o oră să ruleze testul "Blend". Recomandat: peste 4 ore.
- Memtest de Windows: cel puţin 100% cu maximul de capacitate. Recomandat: peste 1000%.
- SuperPI: măcar 16M. Recomandat: două rulări ale testului 32M.
- 3D Mark 2001: un singur loop e OK. Recomandat: câteva ore de loop-uri continue.

Pt. fiecare teste se vor monitoriza temperaturile, inclusiv pe cele ale plăcii video în caz că se rulează un test 3D. Temperatura memoriilor se măsoară "degetometric". Dacă sunt calde/călduţe e OK. Dacă ard/frig încercaţi să le asiguraţi o răcire, eventual cu un ventilator de 8 cm poziţionat deasupra.


Când se ajunge la limite ar mai fi următoarele variante:
- creşterea voltajului furnizat procesorului, tot din BIOS. Limitele pt. folosirea zilnică ar fi + 0,15V cu răcirea stock şi poate ajunge până la 0,3V în funcţie de răcire. Asta pe aer, pt. că răcirea pe apă e mai versatilă şi prefer să nu mă pronunţ.
- o altă limitare ar puteafi memoria. Pt. ca să fim siguri că limitarea nu apare de aici trebuie ca frecvenţa memoriei să fie la 400 MHz sau mai jos (sk. 754/939) sau în funcţie de frecvenţa nominală a memoriei, 667 MHz, 533 MHz, etc. (sk. AM2).
- acelaşi lucru este valabil şi pentru HT, care nu trebuie să depăşească 1000MHz. Nu afectează cu nimic performanţa dacă frecvenţa HT este mai mică de 1000 MHz, aşa că poate fi folosit direct multiplicatorul 3x.
- este recomandată şi creşterea voltajului de la chipset-ul plăcii de bază.

[bonzo_catalin]

Si de ce ma rog nu ar trebui sa treci de HTT 1000 !? 

[korby]

Pt. că unele plăci fac figuri peste, dar nici una nu zice nimic dacă valoarea e mai mică.

[bonzo_catalin]

Si care ar fi alea ? Testate de tine , nu din internetite .

[peizan]

Pt ca se potriveste dau un copy/paste :

Cum sa overclock-ezi un procesor?AMD64 edition

Am observat ca in ultimul timp tot apar topicuri de genu "Cum sa oc procu?". M-am gandit sa fac un mic ghid pe care sa-l poata consulta oricine cine doreste sa faca oc la proc. Acesta este pentru Athlon64 (desigur, este valabil si pt Sempron64 dar nu este valabil pentru generatiile precedente, adica Socket A), voi face si pentru intel daca acesta va avea succes. Ok here goes:
In primul rand nu aveti de unde sa stiti pana la ce frecventa va urca procesorul inainte sa-l oc. Frecventa maxima difera si intre 2 procesoare identice, deci tine doar de noroc. Un exemplu practic si cunoscut cred ca de toti este Athlon64 Venice: la inceput se oc usor pana pe la 2,6Ghz iar ultimele care au aparut treceau greu de 2,4 desi erau tot Venice.
Sa trecem totusi la chestii concrete:

FSB la Athlon64

Poate ca multi dintre voi stiti ca un oc se face ridicand fsb-ul. La athlon64 este putin diferit pentru ca odata cu integrarea controlerului de memorie in procesor nu mai avem FSB ci avem 2 magistrale. Este un memory bus care conecteaza memoriile de procesor si un HyperTransport Bus care conecteaza procesorul de cipset prin intermediul careia se trimti comenzi la diverse componente ale sistemului.
Pentru a putea face un oc bun la Athlon64 trebuie sa intelegem cum este generata frecventa la aceste procesoare. Ele folosesc o frecventa de baza care este de multe ori gresit numita ca FSB. Aceasta este de fapt frecventa HyperTransport sau i se mai spune HT sau HTT. Ea este intotdeauna 200Mhz. Inmultind aceasta frecventa cu multiplicatorul procesorului se obtine frecventa de lucru. De exemplu un Athlon64 X2 5000+ merge la 2600Mhz. Ele are frecventa HT de 200Mhz si multiplicatorul de 13. Deci pentru a overclocka un Athlon64 trebuie ridicata frecventa HT(se poate face oc si din multiplicator dar acesta este de cele mai multe ori blocat). Dar, si celelalte frecvente de pe placa de baza deriva tot din frecventa HTT. Frecventa efectiva a HyperTransport-ului este frecventa de baza multiplicata cu multiplicatorul HTT. Multiplicatorul HTT este de regula 5x adica 5*200=1000Mhz (sau 2000Mhz sau 4GB/s). Modelele mai vechi de Athlon64 au htt-ul la 800Mhz deci cu multiplicator de 4x. In momentul in care urcati frecventa de baza trebuie sa aveti grija ca aceasta multiplicata cu multiplicatorul HTT sa nu depaseasca maximul permis. De ex daca urcati la 250mhz de la 200Mhz si multiplicatorul HTT ramane 5x va rezulta o frecv efectiva a HyperTransportului de 1250 deci peste maxim. Astfel ca trebuie coborat multiplicatorul HTT-ului ca sa coboare si frecv sub limita. In cazul de fata setand un multplicator de 4x va rezulta 1000Mhz deci perfect. Nu este nici o problema daca merge si sub 1000Mhz ca nu are un impact vizibil asupra performantei. O alta frecventa care deriva din HTT este si frecventa PCI-express sau AGP dupa caz, si cea PCI. Frecventa PCI-express trebuie sa fie 100Mhz cea AGP 66Mhz si cea PCI 33Mhz. De asemenea porturile SATA necesita frecventa tot de 100Mhz. De obicei placile de baza pentru overclock folosesc un clock-generator separat pentru aceste frecvente si au optiunea de a le bloca la valoarea lor standard.
Orice overclock depinde de placa de baza si de optiunile pe care aceasta le ofera. Voi incerca sa prezint cat mai generalizat:
-blocati toate componentele la frecventa standard inafara de procesor bineinteles daca va permite placa de baza
-Puneti frecventa de baza pe Manual de pe Auto daca este cazul
-Incrementati frecventa de baza in pasi mici(din 5 in 5 Mhz e ok) verificand stabilitatea sistemului de fiecare data (puteti folosi programe specializate pentru acest lucru cum ar fi: Prime95, Orthos, Stress Prime2004, SuperPI, S&M)
-Setati multiplicatorul HTT la 4x odata ce ati trecut de 220Mhz
-Setati multiplicatorul HTT la 3x odata ce ati trecut de 250Mhz
Ideea este cum am zis si mai sus, frecventa efectiva HTT sa stea sub 1000 sau sub 800 depinde de procesor si de placa de baza.

Frecventa memoriilor, cosmarul divizorilor si al latentelor

Am zis mai sus ca si restul frecventelor din sistem deriva din frecventa de baza. La memorii este putin diferit deoarece ele deriva din frecventa interna a procesorului(este si firesc sa fie asa din moment ce controlerul este in procesor). Stim cu totii ca memoriile nu au cum sa mearga la aceeasi frecventa cu procesorul deci frecventa procesorului trebuie divizata intr-o valoare mai mica. Aici intervin divizorii.
Divizorul va fi intotdeuna in nr intreg(rotunjit in sus). Pentru a-l afla impartiti frecventa interna a procesorului la frecventa reala a memoriilor. Trebuie tinut minte ca memoriile merg la jumatatea frecventei scrise pe ele dar transmit datele de 2 ori/ciclu de tact si de aici frecventa efectiva este dubla. De exemplu memoriile DDR400 ruleaza la 200Mhz, DDR2-667 la 333, DDR2-800 la 400 si asa mai departe. Haideti sa luam un caz concret pentru a intelege mai bine:
Luam un procesor Athlon64 3800+ care ruleaza la 2.4Ghz si cu memorii DDR400. Divizorul in acest caz va fi 12 (2400/12=200). Dupa cum vedeti, la Athlon64 folosind memorii ddr400 divizorul este la fel cu multiplicatorul procesorului. Dar cum memoriile ddr au fost inlocuite de ddr2 acest lucru devine din ce in ce mai putin important. Daca folosim de ex ddr333 se schimba situatia, un alt divizor este necesar. Daca ar ramane divizorul tot 12 atunci procesorul va impune memoriilor sa mearga la 200Mhz(400 efectiv) nu la 166 cat suporta ele teoretic. Aici intervin memoriile pentru oc care suporta destul de mult peste frecventa stock. Mai trebuie de stiut inca un fapt, ce se intampla cand da cu virgula. Daca luam de ex un X2 4800+ pe socket AM2 care merge la 2.4ghz, si ii punem memorii ddr2-800, divizorul va fi in acest caz 6. Insa, daca ii punem niste ddr2-667 mhz da cu virgula :tongue3: adica 2400/333=7.20. Cum divizorul nu poate fi decat nr intreg, controllerul ii va da valoarea imediat superioara adica 8 de aici rezultand ca memoriile vor rula la 300 mhz(600 efectivi) si nu 333(667).
In momentul overclock-ului frecventa procesorului creste iar divizorul daca ramane la fel, creste si frecventa memoriilor care poate depasi frecventa lor stock, si in acest caz daca memoriile nu duc noua frecventa vor cauza instabilitate sau chiar boot-failure. Prin urmare trebuie manual sa setam un divizor potrivit pentru ca memoriile sa ruleze la frecvente la care sunt stabile(daca sunt slabe trebuie puse sa ruleze la cel mult frecventa stock, dar daca sunt pt oc atunci de multe ori pot urca si peste frecventa stock).
Bun, acum ca am vazut cum e cu divizorii si cu frecventele sa vedem care-i povestea si cu latentele. Ca sa intelegeti cum sa umblati cu latentele trebuie intai sa intelegeti ce sunt ele de fapt. Pentru aceasta, haideti sa facem o analogie cu un concurs de atletism. Ganditi-va la cursa cu stafeta, acolo fiecare atlet trebuie sa alerge o distanta si apoi sa predea stafeta. Fiecare atlet alearga distanta intr-un timp anume. Daca unul alearga intr-un timp mai lung decat de obicei, nu-i nicio problema, ceilalti asteapta dupa el, iar stafeta ajunge la destinatie. In schimb daca unui atlet i se impune sa alerge distanta mai repede decat poate atunci el nu ajunge la succesorul sau, acesta pleaca fara stafeta si tot procesul se duce de rapa. Astfel se intampla si la memorii, ele au niste latente stock. Daca setam unele mai mari, scade performanta dar stabilitatea ramane. Daca setam unele mai mici atunci s-ar putea sa le suporte daca sunt memorii bune, iar daca nu le suporta atunci se compromite stabilitatea si sistemul fie da Blue Screen, fie nu booteaza deloc. Sunt patru latente mai cunoscute, deci mai importante. Memoria este structurata ca o matrice.Latentele sunt:

-CAS(cL): aceasta latenta se refera la timpul necesar din momentul cererii unei operatii de citire si pana in momentul in care sunt trimise datele

-RAS-to-CAS(tRCD): aceasta latenta se refera la timpul care trece din momentul in care un rand este activat si pana cand este executata prima operatie de citire sau scriere

-RAS precharge(tRP): este timpul din momentul trimiterii unei comezi precharge pentru a inchide un rand si pana in momentul in care urmatoarea comanda activa poate fi executata

-Active-to-precharge delay(tRAS): Aceasta latenta se intinde peste cativa pasi in activitatea memoriei. Aceasta se refera la nr minim de cicluri de ceas care trebuie sa treaca de la o comanda activa pana la una precharge.

Mai este si Command Rate-ul. Acesta este timpul din momentul in care un chip este selectat si pana in momentul in care se poate executa prima comanda activa.
Cred ca este clar, ca cu cat sunt latentele mai mici cu atat performanta memoriei este mai mare. La memoriile ddr latentele obisnuite intalnite la cele mai multe module de memorii sunt 2.5-3-3-6 sau 2.5-3-3-8 si command rate de 2. Cifrele sunt in ordinea aceasta: CAS, RAS-to-CAS, RAS precharge, Active-to-precharge. Ele nu reprezinta unitati de timp (nanosecunde sau ceva de genul) ci cicluri de ceas. Memoriile cele mai de calitate de tip ddr pot functiona chiar si la 2-2-2-5 si command rate de 1. Memoriile ddr2 au latente mai mari de genul 5-5-5-12; 4-4-4-10 etc.
Sa vedem acuma ce legatura au latentele cu overclockul. In momentul in care ridicam frecventa memoriilor peste cea stock si ele devin instabile sunt 2 metode de a le mari stabilitatea. Una este prin supravoltare si este tratata pe larg mai jos, iar cealalta este prin modificarea latentelor. Ele trebuiesc marite pentru a stabiliza memoriile la frecvente marite. Ideal este sa avem frecventa cat de mare la memorii si latente cat de mici, aici intervin memoriile de calitate, facute pt overclock (ele de altfel "overclockeaza" si portofelul, deoarece ii determina o viteza de golire mult peste cea stock :laughing6: ) care suporta frecvente mari cu latente mici.

Voltajele (ajuta dar si strica)

Urcand frecventele procesorului si implicit si a memoriilor peste cele stock de la un punct in sus componentele devin instabile. Asta nu inseamna ca ati atins maximul, stabilitatea poate fi recapatata si se poate urca frecventa si mai sus prin marirea voltajului de alimentare. Aceasta practica duce la o uzura mai accentuata a componentei in cauza si o incalzire mai puternica. In general incercati sa nu depasiti cu mai mult de 10% voltajul stock. Sa luam pentru inceput procesorul. Sa zicem ca avem un A64 la 2ghz. Il oveclockam si sa zicem ca pana la 2400mhz merge stabil dar daca urcam mai sus devine instabil. Voltajul stock este de 1.4V. Niciodata nu sariti sa bagati voltaj cat de mult. Incercati intai sa-l urcati cu o treapta, adica pe la 1.45V de ex. Sa zicem ca ii dam 1.45 si urca pana la 2500Mhz stabil. Daca cumva i-ati dat 1.50V ca sa fie stabil la 2500 sa zicem, dar observati ca 1.45V ajung ca sa fie stabil, lasa-ti la 1.45V, cu cat mai mic cu atat mai bine. Sa revenim la exemplul nostru. Urcam peste 2500 si vedem ca nu e stabil. Ii dam 1.50V si merge la 2600 (sa nu cumva sa credeti ca o treapta in plus inseamna 100Mhz in plus, acesta este doar un exemplu, fiecare procesor raspunde diferit la voltaj). Continuam si ii dam 1.55V dar vedem ca tot nu este stabil la peste 2600Mhz, daca suntem sadici :d ii dam si 1.6V si vedem ca tot nu urca stabil peste 2600. Acest lucru inseamna ca 2600 este maximul in cazul de fata, deci il vom lasa la cel mai mic voltaj la care a fost stabil, care in cazul de fata este 1.50V. Daca il veti tine supravoltat si la 2600Mhz sau veti opta pentru voltaj stock, ramanand la 2400Mhz este decizia voastra.
La memorii se aplica cam acelasi principiu, dar si acolo unele s-ar putea sa urce mult daca le marim voltajul si altele s-ar putea sa nu urce aproape de loc mai mult chiar daca le indopam cu voltaj.
Daca ati facut oc si sistemul nu este stabil, dar din anumite motive stiti ca memoriile si procesorul ar putea mai mult(de ex daca le testati cu o alta placa de baza si cu aia merg ma mult) limitarea vine din placa de baza, mai exact din cipset. Multe placi de baza ofera optiunea de a mari si voltajul pe cipset, si din nou se aplica cam acelasi principiu ca si la procesor.
ATENTIE: Cand mariti voltajul supuneti componentele la o uzura mai mare decat in mod normal(stiu ca am mai zis asta dar mai zic odata pt ca este un aspect important), si a doua chestie: FITI CU OCHII PE TEMPERATURI, deoarece voltajul in plus determina o crestere mult mai mare a temperaturii decat frecventa in plus. La Athlon 64 incercati sa nu treaca de 55 de grade in full load (in cel mai rau caz sa nu atinga 60). Daca acest lucru se intampla, va trebui sa achizitionati un cooler mai performant si sa imbunatatiti ventilatia carcasei in cazul in care aceasta lasa de dorit(ideal este un ventilator jos in fata care baga aer si unu sus in spate care scoate. Se mai pot pune ventilatoare si pe capacul lateral sau in partea de sus a carcasei-"blow-hole").
Sper ca am acoperit cam toate aspectele. Daca am uitat ceva nu ezitati sa spuneti si se rezolva.